In discursul sau, din data de 24 februarie, rostit in piata centrala din Bratislava, Presedintele Statelor Unite ale Americii GEORGE W. BUSH a subliniat ca: "PESTE ZECE ZILE MOLDOVA ARE SANSE SA ELIMINE ORICE INDOIALA IN CE PRIVESTE ATASAMENTUL EI PENTRU DEMOCRATIE".
Mai sunt cateva zile pana la alegerile din stanga Prutului, considerate de Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii definitorii in procesul de democratizare a societatii basarabene. Acest proces a început acum 15 ani odata cu amplele miscari de redestaptare nationala, este insa ingreunat pana in prezent, deoarece pe teritoriul Republicii Moldova, exista enclava – Transnistria, sprijinita de Federatia Rusa, fapt confirmat si de CEDO anul trecut in cazul procesului celor 4 detinuti romani de la Tiraspol.
Liga Tinerilor Romani de Pretutindeni, organizatie neguvernamentala preocupata de respectarea drepturilor omului si a libertatii de exprimare in comunitatile romanesti din afara. Monitorizeaza intreg procesul de democrtaizare al Republicii Moldova si impreuna cu organizaţii neguvernamentale din Statele Unite ale Amercii si din Romania a organizat numeroase acţiuni de promovare a valorilor democratice in randul tinerilor din R.Moldova.
Deoarece consideram ca o dimocratie functionala nu poate exista fara o presa independenta, va vom prezinta in zilele urmatoare care este situatia presei in cel de al doilea stat romanesc si cum poate presa romaneasca sa contribuie la democratizarea Basarabiei.
MEDIUL LEGISLATIV ŞI JURIDIC al PRESEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Mediul legislativ şi juridic al presei este caracterizat prin adoptarea unor legi noi şi modificarea cadrului legal deja existent al ţării, cadru în care activitatea presei şi a jurnalistului sunt vizate direct sau tangenţial. Completarea cadrului legal în domeniul presei în sensul perfecţionării lui a fost dictat în mare măsură de obligaţiile internaţionale ce revin membrilor organizaţiei politice a Consiliului Europei. Elaborate formal, sub camuflajul unor termeni consacraţi ai jurisprudenţei occidentale, efectele acestor legi au fost aplecate să servească interesele majorităţii parlamentare prin substituirea mecanismelor de funcţionare. Este cazul Legii instituţiei publice a audiovizualului Compania Teleradio-Moldova, în a cărui Consiliu de observatori au fost incluşi, prin prevederile exprese ale legii, reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale obediente puterii.
Legile şi proiectele de legi promovate prin iniţiative legislative de către ramurile puterii în scopul reglementărilor interne, dar în afara obligaţiilor internaţionale, au urmărit adaptarea mediului legislativ la comandamentele politice şi ideologice ale partidului de guvernământ şi au avut efect prohibitiv pentru activitatea mass-media. Marea majoritate a acestor legi au suscitat aprecieri negative din partea opoziţiei politice, a societăţii civile în ansamblu, a mediului jurnalistic, precum şi al experţilor internaţionali solicitaţi să se exprime.
În ordinea în care au fost adoptate, examinate sau prezentate spre examinare parlamentului, acest cadru are următoarea cronografie:
.
· La 18 aprilie şi 6 iunie 2002 au fost adoptate de către Parlamentul Republicii Moldova Codul Penal şi, respectiv, Codul civil, intrate în vigoare la 12 iunie 2002 şi care au înlocuit codurile sovietice, aplicabile încă din 1964. Codul civil prevede noi restricţii la libertatea de exprimare şi de informare. Organizaţiile de media şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu conservarea în Codul penal a articolului privind calomnia, care prevede drept sancţiune închisoare până la 5 ani. În timp ce în ţările lumii se promovează excluderea acestui articol din Codul penal, ca un principiu ce corespunde normelor unui regim democratic real, în Republica Moldova se adoptă un Cod penal care pedepseşte calomnia exclusiv cu privaţiunea de libertate. Acest articol poate fi folosit ca un mijloc eficient de intimidare a presei şi poate aduce prejudicii serioase democraţiei şi libertăţii de exprimare.(În aprilie 2004 Parlamentul a abrogat articolul 170 Calomnie din Codul Penal.) altă gravă lovitură dată presei se conţine în eliminarea din noul Cod civil a plafonului compensaţiei prejudiciului moral cauzat de lezarea onoarei şi demnităţii persoanei. Această prevedere poate fi utilizată, cu siguranţă, în mod abuziv de către persoanele interesate pentru a intimida presa, a falimenta şi a distruge mijloacele de informare în masă şi jurnaliştii. De asemenea, această prevedere va avea un impact negativ asupra libertăţii de exprimare în general şi va intensifica autocenzura.
· La 26 iulie 2002 Parlamentul Republicii Moldova adoptă Legea instituţiei publice a audiovizualului în care sunt prevăzute normele şi mecanismele transformării Companiei de stat Teleradio-Moldova în instituţie publică. Calea sinuoasă a transformării a inclus câteva modificări contestate de opinia publică şi de comunitatea internaţională care monitorizează procesul. Către sfârşitul anului 2003 procedura de transformare în instituţie publică nu a fost încă executată. Instituţia este controlată sută la sută de partidul de guvernământ, emisiunile sunt cenzurate, se practică trieri pe principiu de loialitate politică a angajaţilor.
· Ca răspuns la demersurile organizaţiilor de media din 2001 de abrogare a Legii presei din 1994, Guvernul Republicii Moldova elaborează în anul 2002 un proiect de Lege a presei, fără a informa şi a invita jurnaliştii să participe la discutarea lui. În ianuarie 2003 acest proiect este discutat discret în ministere şi departamente. Fiind interceptat de jurnalişti şi trimis pentru expertiză organizaţiei internaţionale de luptă contra cenzurii „Articolul XIX”, aceasta constată, că ultimul proiect al Legii Presei nu reprezintă o îmbunătăţire faţă de Legea Presei din 1994. Sancţiunile dure conţinute în proiect: posibilitatea de a sista activităţile unui organ de presă, inclusiv un şir de interdicţii excesive privind conţinutul materialelor publicate, face ca proiectul de lege să nu corespundă standardelor internaţionale care garantează libertatea de expresie şi informare.
· În decembrie 2002, Parlamentul Republicii Moldova fixează în mod expres în Legea Bugetului pe anul 2003 tarife majorate la plata chiriei pentru sediile arendate de Uniunile de creaţie. În acest caz este vizată în primul rând Uniunea Jurnaliştilor care îşi are sediul în Complexul Casa Presei, gestionat de Cancelaria de stat a Republicii Moldova.
· la 22 ianuarie 2003 sovietul suprem al nerecunoscutei republici moldoveneşti transnistrene a adoptatat o nouă Lege a Presei, care lărgeşte spectrul de responsabilităţi al jurnaliştilor, dar măreşte totodată numărul cazurilor când presa poate fi adusă în judecată. Au fost eliminate şi puţinele garanţii din legislaţia existentă privind dreptul la libera expresie. Jurnaliştii şi societatea civilă nu au fost implcaţi la discuţiile privind proiectul de lege.
· În februarie 2003 Parlamentul adoptă modificări la Legea cu privire la accesul la informaţie. Amendamentele propuse intenţionau să adauge la lista excepţiilor de la dreptul general de a primi informaţie şi „protecţia mediului”. Experţii societăţii civile observă că, timp de trei ani de la adoptarea Legii accesului la informaţie, autorităţile moldovene au întreprins prea puţini paşi pentru a facilita implementarea efectivă a legii, astfel încât că nu s-a reuşit sporirea transparenţei instituţiilor. Ei cheamă guvernul să intensifice măsurile pentru a mări fluxul de informaţie de la instituţiile Statului către public, în loc de a lua măsuri pentru a-l limita.
· În martie 2003 Parlamentul adoptă Legea cu privire la contracararea activităţii extremiste contrar cerinţelor societăţii civile şi a organizaţiilor internaţionale din domeniul apărării dreptului la libertatea de exprimare. În conformitate cu legea, organele de drept au posibilitatea să suspende activitatea organizaţiilor obşteşti şi religioase, care în viziunea lor „promovează o activitate extremistă”. La fel se prevede posibilitatea pedepsirii instituţiilor mass-media care „difuzează materiale cu caracter extremist şi desfăşoară activitate extremistă”.
· În septembrie 2003 Guvernul Republicii Moldova a pregătit pentru a fi depus în Parlament proiectul Legii cu privire la granturi prin care se urmăreşte instituirea controlului din partea structurilor executive de stat asupra donaţiilor, granturilor şi beneficiilor din proiecte de care dispun organizaţiile neguvernamentale şi instituţiile media. Intenţia vine după ce guvernul a luat sub control total ajutoarele umanitare acordate de donatori internaţionali.
· La 13 noiembrie 2003, Parlamentul votează Legea cu privire la modificarea Legii din 26 iulie 2002 cu privire la instituţia publică naţională a audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”. Amendamentul presupune lichidarea Companiei de Stat "Teleradio-Moldova", ca precondiţie pentru transformarea acesteia în companie publică a audiovizualului. După intrarea în vigoare a modificărilor, Guvernul va avea sarcina să transmită în folosinţă noii companii publice patrimoniul din dotarea actualei instituţii, apoi va anunţa lichidarea Companiei. Potrivit amendamentelor operate de Legislativ, odată cu lichidarea companiei, o comisie de concurs formată din Consiliul de administraţie şi Consiliul de observatori ai instituţiei va efectua selectarea angajaţilor disponibilizaţi.
· La 19 decembrie 2003 Parlamentul adoptă Legea organică cu privire la Concepţia politicii naţionale de stat a Republicii Moldova, concepţie contestată de societatea civilă şi de instituţiile mass-media, care este considerată drept program ideologic al partidului comuniştilor impus în mod anticonstituţional întregii societăţi.
· În ultima şedinţă a anului 2003, Parlamentul votează Legea instituţiei publice locale a audiovizualului. Reprezentanţii în Consiliul de observatori al acestor „instituţii publice” sunt numiţi de Consiliile autorităţilor locale, iar organizaţiile neguvernamentale din teritoriu sunt neglijate. Legea a dat startul procesului de etatizare a presei audiovizuale locale.
· Legea Bugetului pentru anul 2004, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova, prevede taxe de accize pentru importul materialului tehnologic, inclusiv pentru echipamentul redacţional de computerizare-procesare în presa tipărită şi cea electronică, pentru aparataj de editare, de producere şi de emisie în mass-media audiovizuală.
Examenul de ansamblu al perioadei monitorizate scoate în evidenţă faptul, că nici una din legile şi modificările la legile adoptate de Parlamentul actualei legislaturi nu au avut şi nu s-a scontat să aibă un impact pozitiv asupra funcţionării institutului presei.
a) Excepţie ar fi trebuit să facă Legea privind instituţia publică a audiovizualului adoptată la 26 iulie 2002, care, dacă ar fi fost elaborată şi aplicată în conformitate cu recomandările organizaţiilor locale din domeniu şi cu recomandările insistente ale Consiliului Europei, ar fi avut efectul unei transformări revoluţionare în domeniu. Incultura, egoismul politic şi instinctul primar al echipei politice de la guvernare, dorinţa ei de a supravieţui la putere cu orice preţ, a determinat majoritatea parlamentară să substituie principiul de bază al legii: cel al respectării cotelor sociale şi politice de reprezentanţă - mecanism menit să asigure independenţa editorială a instituţiei şi punerea ei sub control public, obligând-o să lucreze în interesul societăţii. Trişarea acestui mecanism a anulat reforma multaşteptată în domeniul audiovizualului de stat. Compania Teleradio-Moldova este în continuare o extensiune ideologică a unei singure grupări politice. Amendamentul la Lege adoptat la sfârşitul anului 2003 a complicat şi mai mult situaţia în jurul instituţiei. Angajaţii ei semnalează instituirea unor proceduri de reangajare a jurnaliştilor nu pe criterii profesionale, precum ar fi fost corect, ci pe criterii politice, fapt condamnabil din toate punctele de vedere.
b) Noul Cod penal şi noul Cod civil, intrate în vigoare în perioada prezentului raport, au confirmat temerile organizaţiilor de media, care au avertizat organul legislator şi societatea asupra abuzurilor ce pot pune în pericol presa în cazul introducerii unor prevederi ce ar defavoriza activitatea ei. Astfel, doar în Republica Moldova, noul Cod penal pedepseşte calomnia exclusiv cu privaţiunea de libertate. Articolul este un mijloc eficient de intimidare a presei şi aduce prejudicii serioase democraţiei şi libertăţii de exprimare. La fel de periculoasă este şi prevederea din Codul civil care conţine eliminarea plafonului compensaţiei prejudiciului moral cauzat de lezarea onoarei şi demnităţii persoanei. În condiţiile când societatea civilă din R. Moldova semnalează insistent despre obedienţa magistraturii, această prevedere poate fi utilizată, cu siguranţă, în mod abuziv de către persoanele interesate pentru a intimida presa, a o falimenta şi a distruge mijloacele de informare în masă şi jurnaliştii. Amintim cazul „Birştein contra Grupului de presă „Flux”, soldat cu pierderea de către jurnalişti a procesului în prima instanţă. Controversatul magnat cu cetăţenie canadiană, pretinde de la redacţia cotidianului şi, separat, de la patronul lui, despăgubiri pentru lezarea onoarei şi demnităţii sume ce depăşesc cu mult devizele materiale şi financiare ale instituţiei cu tot cu fondurile ei fixe.
c) De remarcat, că întreg cadrul legislativ, intrat în vigoare în ultimii doi ani, nu este coroborat întocmai cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova şi cu cele ale Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului la care Republica Moldova a semnat. Aceste documente de importanţă majoră stipulează clar, că libertatea presei este piatra de temelie a societăţii democratice şi spre fortificarea ei trebuie să lucreze cei abilitaţi să elaboreze şi să aprobe legile statului. Definiţia generală şi recunoscută în plan internaţional a libertăţii presei este cuprinsă în termenii libertăţii ei faţă de structurile statului. Legislativul Republicii Moldova nu numai că nu a desfiinţat presa guvernamentală tipărită, nu numai că evită să pună în aplicare mecanismele de transformare a audiovizualului de stat în audiovizual public, ci din contra, legislativul adoptă Legea audiovizualului public local, ceea ce în traducere din limbajul autorităţilor comuniste înseamnă apariţia unui nou tip de presă de stat: mass-media de stat audiovizuală locală, care, pe exemplul structurilor centrale, va fi, la rândul ei, un instrument al puterii locale de manipulare a opiniei publice.
