SONDAJ:
Sunteti multumiti de noua administratie clujeanã?EUROPA CENTRALÃ SI DE EST: ÎN ASTEPTAREA CRESTERII EXPLOZIVE A INVESTITIILOR STRÃINE DIRECTE
Urmare a finalizãrii procesului de privatizare din Republica Cehã si Slovacia, intrãrile de investitii strãine directe (ISD) în Europa Centralã si de Est (ECE) au scãzut de la recordul de 31 miliarde dolari în 2002 la mai putin de 21 miliarde dolari anul trecut (figura 1) – se aratã în Raportul mondial al investitiilor 2004: Rocada serviciilor. În pofida declinului din 2003, în raport se estimeazã cã existã perspective bune în ceea ce priveste cresterea nivelului ISD în zonã pe termen mediu.
Scade nivelul intrarilor de capital
În ansamblu, intrãrile de ISD au crescut anul trecut în 10 tãri ale regiunii si au scãzut în 9 tãri, majoritatea statelor având intrãri sub 1 miliard de dolari (tabelul 1). Intrãrile în Federatia Rusã au scãzut de la 3,5 miliarde la 1 miliard de dolari. Intrãrile de ISD ca procent în formarea capitalului fix brut în regiune a scãzut de la 17% în 2002 la 10% în 2003 (figura 1).
Performanta modestã de anul trecut a regiunii sugereazã cã ISD nu s-au orientat pe scarã largã de la Uniunea Europeanã în formula 15 cãtre zona central si est europeanã. Opt dintre natiunile care s-au alãturat Uniunii în acest an se aflã în partea central-esticã a continentului, motiv care a stat la baza unor speculatii conform cãrora acestea ar putea atrage investitii din celelalte tãri europene.
Investitiile noi (greenfield) se deruleazã pe o perioadã mai lungã de timp si au în general valori mai reduse, asa cã nu vor putea compensa scãderea ISD în procesul de privatizare din Republica Cehã si Slovacia. Acest fenomen va avea loc chiar dacã ambele tãri au fost alese de cãtre companiile transnationale drept locãtii ale noilor fabrici de automobile (Toyota-PSA în Republica Ceha si PSA si Hyundai în Slovacia). Gratie investitiilor strãine în proiectele de anvergurã, Slovacia este în mod special pe cale sã devinã un centru European important al industriei producãtoare de automobile.
Declinul intrãrilor de ISD a fost relativ mic în regiune (exceptând Republica Ceha si Slovacia), de la 19 miliarde dolari în 2002 la 18 miliarde dolari în 2003. Variatia nivelului ISD din 2003 a reasezat Polonia, Republica Cehã si Ungaria pe primele locuri în clasamentul receptorilor de ISD din zonã (figura 2).
Departe de a reusi sã abatã investitiile strãine de la drumul lor cãtre tãrile membre ale Uniunii Europene, grupul celor opt tãri central si est europene care s-au alãturat Uniunii în mai anul acesta – Republica Cehã, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovenia si Slovacia – au vãzut cum volumul cumulat al ISD a scãzut de la 23 miliarde dolari în 2002 la 11 miliarde dolari în 2003.
În celelalte 11 tãri ale regiunii, intrãrile de capital strãin au crescut de la 8,6 miliarde în 2002 la 9,5 miliarde dolari anul trecut, reprezentând o crestere de la 28 la sutã (în 2002) la 45 la sutã (în 2003) a proportiei de ISD în regiune. O parte din nivelul mare de intrãri de capital în tãrile din Europa de Sud-Est poate fi explicatã si prin tranzactii în cadrul procesului de privatizare, însã aceasta nu egaleazã nivelul unor tranzactii anterioare din Republica Cehã, Ungaria sau Polonia.
Creste nivelul ISD în tãrile Europei Centrale si de Est
Iesirile de ISD din Europa Centralã si de Est a crescut cu 42% în 2003, de la 5 miliarde dolari la 7 miliarde. Sursa principalã a acestor investitii a rãmas Federatia Rusa, care a preluat 59% din total.
Dominatia traditionalã a companiilor rusesti se reflectã si în lista primelor companii transnationale din Europa Centralã si de Est elaboratã de UNCTAD. Conform acestei liste, firmele rusesti sunt mult mai mari decât companiile din celelalte tãri din zonã. (tabelul 2). Performantele primelor CTN au rãmas aceleasi în ciuda scãderii economiei globale din 2002. Explicatia este partial legatã de lãrgirea Uniunii Europene si, implicit, de extinderea companiilor transnationale din Europa Centralã si de Est, inclusiv a celor din Federatia Rusa si Croatia. Acestea din urmã sperã sã îsi punã amprenta în noua piatã europeanã, acum cu 25 de membri. În fruntea listei dominã companiile care exploateazã zãcamintele naturale (sunt cinci astfel de firme în listã) si cele din domeniul transporturilor (tot cinci).
Perspective promitatoare
Se asteaptã cã cresterea economicã sã atragã dupã sine si o crestere a nivelului ISD în Europa Centralã si de Est, se aratãîn noul raport al UNCTAD. Fluxurile cãtre tãrile care urmeazã sã devinã membre ale Uniunii Europene sunt pe cale sã dea nastere unui “al doilea val” de interes, investitorii traditionali încercând sã profite de toate avantajele redefinirii locatiilor din aceste tãri.
În încercarea de a-si spori atractivitatea în ochii investitorilor (locali si strãini), câteva state membre ale Uniunii Europene au scãzut nivelul taxelor si impozitelor pâna la unul comparabil cu cel din Irlanda, de exemplu. Combinatia dintre impozitele mici pe profit, salariile relativ scãzute si posibilitatea obtinerii de subventii din partea UE – dublatã de un climat investitional mai relaxat, forta de muncã înalt calificatã si acces liber la piata europeanã lãrgitã – transformã tãrile candidate în locatii atractive pentru ISD atât din tãrile membre ale Uniunii, cât si din alte regiuni.
"Deloc suprinzator, perspectivele ISD în Europa Centralã si de Est sunt promitatoare", a afirmat Karl P. Sauvant, Director al Departamentului Investitii din cadrul UNCTAD. De altfel, peste douã treimi din primele companii transnationale si experti (cel mai mare numãr dintre toate regiunile) au raspuns identic la un chestionar UNCTAD la începutul acestui an cu privire la trend-ul ISD în perioada 2004-2005. Agentiile de promovare a investitiilor vor sprijini aceasta tendintã, se aratã în sondaj, în special prin atragerea ISD si politici de liberalizare.
Tabelul 2. Primele 10 companii transnationale nefinanciare din Europa Centrala si de Est,
în functie de activele straine, 2002 (milioane de dolari si numar de angajati)
Figura 1. ECE: intrarile de ISD si proportia lor în formarea capitalului fix brut, 1990-2003
Figura 2. Primii 20 de receptori ai intrarilor de ISD în Europa Centrala si de Est, 2002 si 2003 (miliarde de dolari)
[>>click pentru mai multe informatii]
© 2004 ReMARK ltd • Design by ®UNU™
